fbpx

MindPower Clinic

Anxietatea de sănătate

Anxietatea de sănătate

Anxietatea de sănătate

Anxietatea de sănătate sau anxietatea de boală, cum este mai nou denumită, este o formă intensă de îngrijorare legată de starea fizică. Persoanele care suferă de această tulburare își interpretează greșit simptomele corporale normale sau minore ca fiind semne ale unei boli grave.

Anxietatea cu privire la sănătatea proprie, atunci când este moderată și/sau de scurtă durată, nu este un indicator al unui proces psihopatologic. Poate reflecta mai degrabă lipsa de cunoștințe despre severitatea simptomelor sau poate reprezenta o reacție de scurtă durată la o situație stresantă. Un anumit grad de îngrijorare legată de sănătate poate chiar promova comportamente adaptative, cum ar fi participarea la screeninguri preventive, realizarea unor analize, etc.

Așadar, astfel de preocupări ar trebui privite de-a lungul unui continuum, variind de la adaptativ la dezadaptativ și de la ușor la sever. Preocupările excesive cu privire la boală aparțin categoriei largi de „comportament anormal legat de boală” (CALB), definit ca un mod dezadaptativ sau neadecvat de a experimenta, percepe, evalua și răspunde la starea de sănătate a cuiva.

Îngrijorările legate de sănătate pot deveni o problemă atunci când:

  • sunt excesive;
  • sunt disproporționate cu probabilitatea realistă de a avea o problemă medicală reală și gravă;
  • sunt persistente în ciuda rezultatelor negative ale testelor și/sau reasigurărilor din partea medicului dumneavoastră;
  • duc la comportamente nefolositoare, cum ar fi verificarea excesivă, căutarea de reasigurare (de exemplu, de la medici, familie sau prieteni) sau evitarea (de exemplu, controale, medici, informații legate de sănătate); și
  • provoacă suferință semnificativă sau afectează capacitatea de a ne desfășura viața de zi cu zi.

Aspect cheie: o problemă mare în anxietatea de boală nu este senzația propriu-zisă din corp, ci semnificația, interpretarea pe care persoana o dă acelei senzații. Care este semnificația pe care eu o atribui acelei senzații?

Așa cum știm foarte bine deja, în terapia cognitiv-comportamentală, este important să identificăm gândurile automate negative nefolositoare/disfuncționale și să le punem la îndoială, iar ulterior să găsim modalități mai adaptative de a vedea situația.

Și în anxietatea de sănătate este nevoie să înțelegem gândurile și să încercăm să le dezbatem.

Când avem anxietate de sănătate, avem tendința de a presupune că multe sau toate simptomele indică o boală gravă. Facem acest lucru pentru că supraestimăm probabilitatea unei boli grave. Adică, mintea noastră ne transmite, în mod eronat, că o boală gravă este mult mai frecventă decât este din punct de vedere statistic.

Pentru a face față îngrijorărilor excesive și copleșitoare cu privire la propria sănătate și a le depăși, este extrem de important să înțelegem ceea ce ni se întâmplă atunci când ne confruntăm cu aceste îngrijorări și gânduri catastrofice cu privire la sănătatea noastră.

Pentru a înțelege cercurile vicioase și disfuncționale în care suntem prinși, psihoterapia cognitiv-comportamentală vine în sprijinul nostru cu o serie de modele cognitive explicative și foarte utile pentru a ne gestiona îngrijorările copleșitoare și predicțiile catastrofice legate de sănătatea noastră.

Iată unul dintre modelele cognitive care ne ajută să înțelegem cum funcționează frica noastră de boală:

Așadar, anumite evenimente sau situații din viața noastră care au legătură cu sănătatea le interpretăm în mod eronat, iar această interpretare eronată ne declanșează diverse reacții în corp și la nivel emoțional, ceea ce ne influențează comportamentele.
Dezvoltăm astfel strategii comportamentale de asigurare și de evitare pentru a ne simți mai bine și a ne scădea anxietatea resimțită, însă aceste comportamente de asigurare sunt o capcană, întrucât ele mențin cercul vicios al anxietății de sănătate. Uneori, ne ajută pe termen scurt, însă, pe termen lung, nu fac decât să ne întărească convingerile de tipul: „Ceva este în neregulă cu sănătatea mea”, „Sigur am o boală nedescoperită”.

De exemplu, în situația de mai jos avem descris un cerc vicios al anxietății:

  • Situația: medicul mă trimite la EKG și îmi prescrie regim alimentar.
  • Interpretarea mea negativă (gândurile mele): „Am o boală de inimă”, „Dacă este ceva grav?”
  • Reacții emoționale și fizice: simt anxietate, îngrijorare, tristețe, am palpitații.
  • Reacții strategice (comportamente de asigurare și de verificare): verific de mai multe ori pe zi pulsul, îmi iau tensiunea, nu plec de acasă fără pulsoximetru, caut informații medicale pe internet.

Un factor declanșator al acestui cerc vicios al anxietății poate fi adesea o senzație fizică sau un simptom, care este interpretat într-un mod care provoacă anxietate.
Anxietatea în sine conduce la o atenție selectivă pentru senzațiile corporale, amplificând astfel intensitatea acestora. Anxietatea produce, de asemenea, senzații fizice (precum palpitații, transpirație și tensiune musculară) care se adaugă simptomelor fizice inițiale.
În cele din urmă, anxietatea determină comportamente de reducere a ei, cum ar fi evitarea, verificarea și căutarea de reasigurări.

Senzațiile fizice sau modificările la nivel corporal pot fi interpretate în mod eronat astfel:

  • Palpitații, tahicardie = „O să fac un infarct, mi se va opri inima”.
  • Umflături sub piele, o iritare a pielii = „Am cancer”.
  • Senzație de leșin, amețeală, înmuierea picioarelor = „Am SIDA, HIV”.
  • Amorțeală și furnicături în picioare și brațe = „Am scleroză multiplă”.

Cele mai frecvente evaluări negative ale simptomelor fizice sunt:

  • „Am cancer”.
  • „Am o boală gravă de inimă”.
  • „Am ceva grav pe creier”.
  • „Am o boală gravă pe care medicii nu au diagnosticat-o încă, nu au identificat-o încă”.

De asemenea, persoana care trăiește anxietate de sănătate poate avea și o serie de predicții catastrofice, de presupuneri disfuncționale, precum:

  • „Dacă medicul m-a trimis să mai fac alte investigații medicale, înseamnă că este convins că e ceva în neregulă”.
  • „Schimbările din corp sunt întotdeauna un semn că este ceva în neregulă”.

Toate aceste gânduri și interpretări eronate ale senzațiilor fizice determină un nivel foarte crescut de anxietate, neliniște, de îngrijorare, aceste gânduri fiind menținute de o serie de comportamente de asigurare sau evitare.

Ce sunt aceste comportamentele de asigurare și evitare? În ce fel ne ajută sau ne mențin anxietatea?
Comportamentele de asigurare și de evitare sunt factori de menținere ai anxietății.

De pildă, dacă, atunci când am palpitații, mă gândesc că „Am ceva grav la inimă”, „Dacă este ceva grav nedescoperit?” și îmi verific tensiunea și pulsul de mai multe ori pe zi, ca să mă asigur că nu este ceva grav la inimă, tocmai acest comportament de verificare menține ideea de boală gravă.

Dacă privim în termeni de avantaje și dezavantaje ale acestor asigurări pe termen scurt și pe termen lung, constatăm faptul că:

  • Pe termen scurt, un comportament de asigurare ne poate liniști uneori, însă, pe termen lung, ne întărește convingerea că „Am ceva nedescoperit” și vom avea nevoie de mai multe asigurări, de vizite la medici care să ne confirme că totul este în regulă cu sănătatea noastră (doctor shopping).
  • Care este prețul asigurărilor? (cost / beneficiu)
  • Comportamentele de asigurare și de evitare contribuie la menținerea anxietății (dezavantaj).

Atunci când suntem copleșiți de gândurile prăpăstioase declanșate de o senzație fizică (de pildă, simțim amorțeală și furnicături în brațe și picioare) și interpretăm în mod catastrofic aceste senzații din corp prin gândul „Am scleroză multiplă”, acest gând ne face să ne simțim foarte îngrijorați.

Ca să domolim anxietatea, îngrijorarea, simțim nevoia să facem ceva, să ne comportăm într-un fel și alegem, de exemplu, să căutăm pe internet explicații ale simptomelor noastre fizice. Acesta este un comportament de asigurare; prin acest comportament de a căuta pe internet, vrem să ne asigurăm că nu avem scleroză multiplă și, în mod paradoxal, ne putem crește anxietatea și mai mult.

Pentru a ieși din acest cerc vicios al anxietății, în terapia cognitiv-comportamentală se utilizează cu succes multiple tehnici cognitive și comportamentale foarte eficiente.

 

O tehnică folosită în abordarea îngrijorărilor anxioase legate de sănătate este diagrama circulară sau graficul tip plăcintă. Metoda diagramelor circulare este o metodă utilă pentru a contesta probabilitatea unor evenimente de temut și poate să fie utilizată pentru a atinge două obiective:

  1. Pentru a ajuta pacienții să ia în considerare o serie de interpretări alternative, necatastrofice, ale schimbărilor sau senzațiilor lor corporale temute.
  2. Pentru a-i ajuta să estimeze mai realist probabilitatea unor rezultate catastrofale, în comparație cu cele necatastrofice.

 

Procedura generală este ilustrată în exemplul următor:

EXEMPLUL 1

  1. Identificarea gândurilor automate negative:
    „Sunt amețit, așadar sigur am o problemă gravă de sănătate pe care doctorii nu au diagnosticat-o.”
  2. Notează cât de mult crezi în acest gând, în procente (0-100):
    90%
  3. Realizează o listă cu toți ceilalți factori posibili care pot duce la simptomul corporal observat:
    • 10%: O tumoare
    • 15%: Poate este o problemă legată de urechi
    • 20%: Nu am mâncat nimic azi
    • 10%: M-am ridicat prea repede
    • 15%: Anxietate
    • 15%: Nu am băut suficientă apă
    • 15%: Este prea cald în această cameră
    • 15%: Am tensiunea arterială mică
  4. Desenează un cerc (grafic tip plăcintă) sau o diagramă circulară ca cea de mai jos și împarte cercul în mai multe felii în conformitate cu procentele pentru fiecare motiv (secțiune mai mică pentru un procent mai mic și secțiune mai mare pentru un procent mai mare).

Motive posibile pentru starea de amețeală

  1. Ce concluzii putem să formulăm privind acest grafic?
  2. Notează cât de mult crezi în gândul inițial pe baza informațiilor din diagrama circulară (0-100):
    50%

 

EXEMPLUL 2

  1. Identificarea gândurilor automate negative
    „Durerea de la umărul stâng poate fi de la cancer limfatic.”
  2. Notează cât de mult crezi în acest gând, în procente (0-100):
    90%
  3. Acum realizează o listă cu toți ceilalți factori posibili care pot duce la simptomul corporal observat:
    • 10%: Cancer limfatic
    • 30%: Stat prea mult pe scaun în poziție greșită
    • 20%: Oboseală musculară
    • 10%: Inflamație
    • 10%: Lipsă sport
    • 20%: Anxietate și tensiune musculară

Motive posibile pentru durerea de umăr

  1. Ce concluzii putem să formulăm privind acest grafic?
  2. Notează cât de mult crezi în gândul inițial pe baza informațiilor din diagrama circulară (0-100):
    40%

 

Ceea ce sperăm să obținem în urma acestui exercițiu este că, luând în considerare toți ceilalți factori posibili, procentul pentru interpretarea catastrofică inițială să se reducă. Așadar, încercăm să facem trecerea de la supraestimarea posibilității unui rezultat catastrofal la identificarea unor explicații alternative.

 

Lucruri de luat în considerare

Putem să găsim o explicație alternativă pentru experiențele/senzațiile fizice, altele decât interpretarea catastrofică, și este bine să fie luate în considerare următoarele aspecte:

  • Senzațiile pot fi simptome ale unei boli minore.
  • Senzațiile pot fi rezultatul emoțiilor tale, cum ar fi anxietatea, stresul, panica sau depresia.
  • Senzațiile pot fi rezultatul activității sau al stilului de viață – alcool, mâncare, cofeină, substanțe, schimbarea dietei, exercițiile fizice etc.
  • Senzațiile sunt funcții normale ale corpului care par amplificate deoarece te concentrezi asupra lor.

 

Un aspect important de reținut este faptul că scopul tratării anxietății de sănătate nu este să facem ca simptomele fizice să dispară.

Amintiți-vă că schimbările din corp și o gamă largă de simptome fizice sunt perfect normale. În plus, anxietatea produce o serie de simptome fizice care pot fi interpretate greșit ca un indiciu al unei boli grave.

Este firesc ca organismul nostru să sufere schimbări și să experimentăm senzații fizice, și nici nu putem elimina complet anxietatea din viața noastră.

 

Care este scopul, atunci?

Scopul este de a ne ajuta să fim mai puțin îngrijorați în legătură cu sănătatea și să oprim ciclul îngrijorărilor excesive. Iar dacă reducem îngrijorările excesive și neproductive, starea noastră emoțională va fi mai bună.

 

Adina Flueraș & Mădălina Răducea,

Psihoterapeuți MindPower Clinic