Cristina este o tânăra de 32 de ani, inginer care lucrează in domeniul IT si care se știe dintotdeauna mai anxioasă, mai frământată, mai îngrijorată decât restul oamenilor. Își amintește că în copilărie mama ei se îngrijora pentru orice, că e prea cald, prea frig, prea departe de casă sau prea periculos. Cristina este convinsă că a învățat sa vadă pericole în jur și acolo unde nu erau. Cu toate acestea, a reușit să treacă peste examenele de la facultate cu brio, deși trăia o panică intensă, are prieteni deși ar prefera să nu iasă din casă în public unde adesea se teme că s-ar putea face de rușine, este căsătorită acum cu cineva care… ,,nu ar ieși din casă nici picat cu ceară” – vorba ei, dar au o relație bună și fericită.

Vine la terapie după ce își anulează un zbor de frică să nu cadă avionul, deși mai zburase pe distanțe scurte. Atunci își dă seama că, pandemia i-a accentuat fricile, și ia hotărârea să își schimbe viața. Caută cu cabinet psihologic în Timișoara și astfel ajunge la noi.

⃰ Pentru rațiuni care țin de confidențialiatea actului terapeutic, numele, detaliile cronologice și alte elemente care țin de intervenția propriu-zisă, au fost modificate, fără însă a altera informația prezentată. 

1. Ce este anxietatea și cum se întreține ea în timp?

Aproape toată lumea trece din când în când prin momente de frică și îngrijorare. Anxietatea însă constă în anticiparea unui pericol, tensiune musculară, vigilență și comportamente precaute sau evitante. Tulburările anxioase diferă de frică, prin faptul că sunt excesive și persistă în timp. Găsești mai multe informații despre anxietate, aici. . În cazul în care constați că ai anxietate și cauți un cabinet psihologic în Timișoara, te invităm să citești mai multe aici.

Anxietatea este de mai multe feluri:

Tulburarea de panică presupune atacuri de panică repetate și imprevizibile. Atacul de panică înseamnă apariția bruscă a unei frici intense care atinge un punct culminant în doar câteva minute. În acest interval, poți trăi următoarele simptome: palpitații, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea frecvenței cardiace, transpirații, tremor sau frisoane, senzația de sufocare sau de respirație dificilă, senzația de asfixie, dureri precordiale, greață sau disconfort abdominal, senzație de amețeală, instabilitate sau lipotimie, senzație de frig sau de căldură, amorțeală sau furnicături, sentimentul de detașare de sine sau de irealitate, frica de a pierde controlul sau de a înnebuni, frica de moarte.

Cristina a avut si ea câteva atacuri de panică de-a lungul timpului, doar că le-a pus pe seama oboselii sau a stresului de la lucru.

Anxietatea socială este frica care apare în situații sociale în care ai putea fi expus evaluării de către ceilalți. Aceasta este însoțită de simptome precum:Teama că anxietatea ta ar putea fi observată și evaluată negativ de ceilalți, Pentru că anxietatea apare des sau întotdeauna în anumite situații sociale, acestea sunt evitate sau suportate cu frică intensă.

Cristina se gândește de fiecare dată înainte de a ieși undeva, că foarte probabil va fi inadecvată și că oamenii o vor evalua negativ.

Tulburarea anxioasă generalizată este îngrijorarea excesivă, prezentă în majoritatea zilelor de cel puțin 6 luni cu privire la unele evenimente sau activități. Ea se caracterizează prin dificultatea de a controla anxietatea și trăirea unor simptome precum: neliniște sau senzație de nerăbdare sau de a fi la limită, obosești ușor, dificultăți de concentrare a atenției sau senzația de golire a minții, iritabilitate, tensiune musculară, probleme de somn.

Fobia specifică este frica crescută cu privire al un obiect sau o situație particulară (frica de zbor, înălțime, animale, injecție, vederea sângelui, etc.). Aceste obiecte sau situații provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate, fiind evitate de obicei sau suportate cu mare dificultate.

Frica de zbor cu avionul este, în cazul Cristinei această frică specifică.

Anxietatea de sănătate presupune o îngrijorare excesivă în legătură cu sănătatea noastră și interpretări catastrofice ale unor senzații corporale. Din păcate, odată cu pandemia, a crescut numărul persoanelor care caută un cabinet de psihoterapeut în Timișoara, din motive legate de frica legată de eventuale boli grave. Poți citi mai multe despre anxietatea de sănătate, aici.

Toate aceste stări sunt din păcate întreținute printr-o serie de comportamente, unele sunt de asigurare, altele de evitare. Din acest motiv, EXPUNEREA este una dintre tehnicile cele mai importante în tratarea tulburărilor de anxietate, pentru că ea se bazează pe supoziţia că anxietatea este menţinută de evitarea aspectelor de care ne temem.

1. De ce este importantă expunerea și ce înseamnă ea?

Expunerea este recunoscută ca cea mai eficientă tehnică în tratamentul anxietății. Eficiența expunerii derivă din modul de instalare și menținere a anxietății. Pe scurt, pe fondul unor experiențe trecute, anumite situații, obiecte sau gânduri ajung să fie considerate periculoase (de exemplu, zborul cu avionul, apa adâncă, găinile). Nivelul de pericol pe care îl atribui acestor situații este puternic exacerbat față de pericolul real. Cât de periculoasă poate fi o găină pentru un om adult?!  Foarte puțin periculoase, dar pentru o persoană care se teme de găini, pot părea de-a dreptul înfricoșătoare.

Odată făcută această asociere între stimulul fobic și anxietate, asocierea este menținută prin evitare și asigurare. Cu alte cuvinte, nu testez teoria. Nu îmi permit să ajung într-o situație în care teoria mea să poată măcar să fie invalidată, deci să rup asocierea dintre stimulul fobic și anxietate. Aici intervine expunerea.

Expunerea, asa cum sugerează și numele implică contact între mine, persoana anxioasă și stimulul fobic. Sau cum se zice în popor, să îmi îmbrațișez teama. Expunerea oferă, practic, șansa de a testa acea teorie ,,stimul = pericol”. În cea mai mare parte a timpului, odată supusă testului, această teorie va fi invalidată.

1. Tipuri de expunere

Expunerea in vivo

După efectuarea unor etape de pregătire, despre care vom discuta imediat, putem începe să ne expunem la stimulul de care ne este frică. Dacă până în acest moment, ți-ai dat seama că trăiești anxietate, îți recomandăm să cauți ajutorul unui specialist care să te îndrume în pașii pe care îi ai de făcut. Dacă vrei să cauți un cabinet psihologic în Timișoara, te invităm să citești mai multe aici. Cristina a început sesiunea ei de expunere, cu ceea ce i s-a părut cel mai facil, comparativ cu celelalte situații- să iasă cu colegii de la lucru în oraș și să rămână până la finalul întâlnirii. Astfel, învățăm printre altele să avem încredere că putem face față, că ne descurcăm în situația anxiogenă iar asta ne dă curaj să facem un pas mai departe în următoarea expunere.

Expunerea în imaginar

Sunt situaţii în care expunerea in vivo nu este tocmai soluţia cea mai practică. Fie pentru că stimulii la care reacționăm cu anxietate sunt propriile noastre senzații interne (de exemplu, amintiri,

gânduri), sau ne este teamă în situații care nu sunt disponibile imediat (de exemplu, prezentări publice, zbor cu avionul). De asemenea, uneori am putea fi prea anxioşi ca să fim supuşi expunerii in vivo. În asemenea cazuri, prima dată se aplică expunerea în imaginar.

Expunerea în imaginar presupune să ne imaginam că venim în contact cu stimulul extern sau intern, stând relaxați, cu ochii închişi și imaginându-ne contactul cu stimulul respectiv.

Din fericire, în prezent tehnologia modernă ne pune la dispoziție Realitatea virtuală, un instrument incredibil prin care ne putem expune unor situații care altfel ar fi dificil sau imposibil de parcurs (10 decolări succesive cu avionul, urcare repetată cu liftul până la etajul 120, contactul cu o cameră de primiri urgențe sau multe alte situații).

1. Etapele de pregătire a expunerii

Pregătirea expunerii

Este important să înțelegem motivele pentru care facem expunerea, principiile de bază și detalii practice.

Motivul pentru care facem expunerea? Pe scurt, vrem să testăm teoria ,,stimul fobic = pericol”, să o invalidăm și să obținem desensibilizarea sistematică.

Principii de bază – pentru obținerea desensibilizării este necesar ca expunerea să se mențină până la diminuarea completă sau cel puțin marcată a anxietății. Strategiile de evitare sau asigurare ne împiedică ,,testarea teoriei”, deci trebuie excluse sau limitate.

Detalii practice – contextul, mediul, accesibilitatea, elemente de siguranță, etc. (variază de la caz la caz). Toate aceste trebuie avute în vedere în planificarea unei sesiuni de expunere, pentru a asigura buna desfășurare a acesteia.

Totul începe cu ierarhia anxietății, cu alte cuvinte construim o listă cu toate situațiile noastre anxiogene, pornind de la situația care generează cea mai intensă anxietate, la cea care generează cea mai scăzută anxietate. Aici este important să fim atenți la strategiile de evitare sau de asigurare pe care le folosim în mod curent pentru a ne gestiona anxietatea pe termen scurt pentru a le controla pe parcursul expunerii. În cazul în care trebuie să evaluezi dacă ceea ce trăiești este anxietate și apoi să cauți un cabinet de psiholog în Timisoara, te invităm să citești mai multe despre diferențele dintre frică și anxietate, aici.

Expunerea:

• începem de la situația din josul ierarhiei (cea care generează cel mai scăzut nivel de anxietate);
• se exclud, limitează sau amână strategiile de evitare sau de reasigurare;
• se menține expunerea până la diminuarea totală/semnificativă a anxietății.
• repetarea expunerii: expunerea la aceeași situație se repetă până când situația respectivă nu mai generează anxietate sau generează un nivel de anxietate semnificativ scăzut și ușor de gestionat. Odată ajuns în acest punct, se trece la următorul element de pe lista de situații anxiogene.

Dacă expunerea a funcționat corespunzător, în cele mai multe situații următorul element de pe listă va fi considerat mai puțin anxiogen decât înaintea primei expuneri. Motivul este acela că fenomenul de desensibilizare a început să se instaleze, iar în plus dobândim încrederea în propriile noastre abilități de a gestiona situația de care în trecut ne era teamă.

1. Probleme care pot să apară în timpul expunerii și contraindicații

Expunerea cea mai eficientă se realizează în cazul în care stimulii induc anxietate în timpul sesiunii de expunere iar aceasta se prelungeşte până în momentul în care se produce obișnuița cu stimulul de care ne este teamă. Expunerea se repetă până când reacţiile anxioase scad semnificativ de-a lungul acestui proces.

Uneori, expunerea iniţială nu induce nivelurile suficient de ridicate de anxietate, dacă nu ne expunem fizic sau în VR, ci doar în imaginar, precum și atunci când, fără să vrem,  pentru a putea face față, ne distragem atenția sau plecăm mai repede decât ar trebui din situație.

De aceea, este mai eficient să efectuam un număr mai redus de expuneri, dar mai lungi ca durata în timp, în care să rămânem până nivelul anxietății noastre scade la jumătate, cel puțin.

Sub îndrumarea terapeutului, urmând pașii descriși mai sus, oricine poate începe expunerea la situațiile de care îi este frică, cu următoarele excepții: pacienţi aflaţi în situaţii de criză, care sunt dependenţi de alcool sau droguri sau care sunt în stare psihotică. Din aceste motive, în cazul în care te regăsești în aceste categorii, te indrumăm să cauți un cabinet psihoterapeut Timișoara sau un cabinet psihologic în Timișoara, pentru a beneficia de îndrumarea unui specialist în eventualele sesiuni de expunere pe care le vei realiza, dacă psihologul tău sau psihoterapeutul la care apelezi apreciază că această intervenție este potrivită pentru tine. Dacă nu știi exact unde se încadrează starea sau problema ta, nu ezita să ne contactezi aici,  iar noi te ajutăm cu lămuririle necesare.

Cristina a ales să se expună singură la câteva situații; evident a ieșit cu colegii în oraș fără terapeut (Cum ar fi fost să mergem și noi cu ea?!, a ieșit in piețe, a mers la ambele centre comerciale din Timișoara, unde a stat până ce i-a scăzut anxietatea la un nivel rezonabil. Cristina a folosit VR-ul pentru situațiile mai greu accesibile: și-a pregătit un discurs și l-a susținut în VR în fața unei săli pline cu oameni, unii binevoitori, alții ieșind din sală nemulțumiți J, alții care stăteau pe telefoane. Cu alte cuvinte, exact cum se petrece și în realitate J. Fobia de zbor cu avionul a fost exersată în Realitatea Virtuală în cele mai mici detalii – de la plimbare prin aeroportul aglomerat; urcare în avion; decolări multiple; zborul, uneori lin, alteori cu probleme, cu scopul suplimentar de a sesiza ce îi trece prin minte și a ne antrena împreună, să gândim diferit în acele situații; aterizare și apoi din nou expunere de la începutul situației, până când anxietatea a scăzut considerabil. 

1. VR – Realitatea Virtuală; ce înseamnă și în ce situații îl folosim

VR-ul este un instrument de care terapeutul se poate folosi pentru a facilita expunerea clientului. Nu este o formă de terapie în sine, ci doar un instrument pe care îl putem folosi în anumite situații, integrat în planul de terapie. Instrumentul este reprezentat de un set de ochelari VR, însoțit de o serie de scenarii digitale, cu conținuturi specifice unor forme variate de anxietăți (înalțime, avion, ace, etc). În funcție de tehnica disponibilă, terapeutul și clientul au mai mult sau mai puțin control asupra scenariilor respective. Mai multe informații despre modul în care utilizăm noi, în MindPower Clinic, Realitatea Virtuală, regăsești aici.

Pentru Cristina, VR-ul a fost soluția magică. A putut exersa expuneri, care în realitate nu erau disponibile facil ( a vorbit în fața unui public numeros, decolarea, traversarea unui mall și aeroport aglomerat, etc.). Cu fiecare expunere, s-a antrenat pentru situația reală, a învățat cum să își gestioneze senzațiile din corp, cum să gândească diferit în acele situații în trecut apăreau tot felul de interpretări catastrofice. În acest mod, a fost mai bine echipată să facă față situațiilor și să aibă încredere în ea și în abilitățile ei de a depăși aceste situații, fără probleme. După 4 luni de la începutul expunerii, a zburat la Barcelona și, deși nu i-a făcut neapărat plăcere să zboare cu avionul, ceea ce este in regulă (nu are nicio intenție să învețe să piloteze avioane ), în schimb nu i-a mai fost frică, ci a trăit entuziasmul vacanței și așteptării să aterizeze cât mai repede și să viziteze un oraș pe care nu îl mai văzuse niciodată. Fără expunere, nu am fi reușit niciodată împreuna cu Cristina, să depășim toate aceste frici.

Singura cale eficientă prin care putem scăpa de frică, este să o luăm în brațe. Dacă fugim de ea, fuge după noi. Dacă ne ascundem, ne găsește. Dacă ne prefacem că nu există, se intensifică până nu o vom mai putea ignora.

În ce situații este folosit VR-ul pentru a facilita expunerea în terapie?

VR-ul poate fi folosit pentru o serie mai lungă de dificultăți psihologice, chiar și altele decât cele care implică anxietate. Dar, ca și metodă de expunere asistată, este folosit în acele situații unde expunerea in vivo este imposibilă, prea dificil sau prea costisitor de realizat (de exemplu, frica de zbor, frica de înălțimi, frica de vorbit în public). Expunerea în VR nu este un substitut pentru expunerea in vivo, dar este un foarte bun pas intermediar. Pentru expunerea în VR, este necesar să cauți un cabinet psihologic în Timișoara sau un cabinet psihoterapeut Timișoara, care beneficiază de aceste instrumente de Realitatea Virtuală. În MindPower Clinic, experiența noastră acumulată cu numeroase cazuri care au apelat la noi, ne garantează expetiza și încrederea de a utiliza acest instrument în intervenția psihoterapeutică, cognitiv-comportamentală. Despre terapia cognitiv-comportamentală, te invităm să citești mai multe aici.

Eficiența expunerii în VR

Există o lungă serie de studii care confirmă eficiența expunerii asistate de VR în tratamentul mai multor probleme psihologice (dacă dorești să afli mai multe despre acest subiect,  regăsești incluse referințele câtorva studii care detaliază eficiența acestei intervenții, la finalul acestui document). Pe scurt, eficiența expunerii prin VR variază în funcție de diagnosticul persoanei și este mai puțin eficientă decât expunerea in vivo, dar oferă rezultate foarte bune într-o serie lungă de probleme de anxietate. Un contraargument des întâlnit în ce privește Realitatea Virtuală este acesta:…dar totuși, nu e ca în realitate!? Te lăsăm în final cu aceste gânduri:

Cu siguranță nu. Dar este cea mai apropiată variantă pe care o avem. Dacă ne-am afla cu adevărat într-o situație reală, crezi că ai putea să treci prin ea? Amintește-ti că scopul nostru este să rupem gradul de asociere între nivelul tău de disconfort și diferite aspecte ale situației de care te temi. Când va veni momentul să te expui în realitate, disconfortul tău va fi mai mic, pentru că această asociere va fi ruptă sau cel puțin slăbită. Focusează-te pe ce avem de făcut în prezent și nu pe ce se va întâmpla în viitor, când te vei confrunta în realitate cu situația.

În cazul în care, în urma parcurgerii acestui material, ai constatat că ai anxietate, te invităm să citești mai multe informații aici.

Terapia cognitiv-comportamentală dispune de cele mai bune protocoale de intervenție în toate tulburările de anxietate. Poți afla mai multe aici.

Te-ai decis să începi ședințele de psihoterapie? Te invităm să ne scrii un email iar noi îți vom răspunde în timp cât mai scurt aici.

Dacă nu știi exact unde se încadrează starea sau problema ta, nu ezita să ne contactezi aici,  iar noi te ajutăm cu lămuririle necesare.

Sperăm că aceste informații ți-au fost de folos. Te așteptăm din nou pe site-ul nostru sau dacă preferi, ne poți urmări activitatea și aici:

• https://www.facebook.com/mindpowerclinic.ro/?_rdc=1&_rdr
• https://www.instagram.com/mindpower_clinic/
• https://www.youtube.com/channel/UCnENcHWOKaZ38o68An47aBw
• https://twitter.com/Isecosan

Mintea ta este Puterea ta!

Ica Secoșan, Daniel Drăgulescu

Psihoterapeuți MindPower Clinic