Modul în care vorbim despre noi, despre ceilalți sau despre lume în general, are o putere incredibilă asupra vieții noastre. Ni se întâmplă deseori să ne plângem de ceea ce se petrece, să vorbim  doar despre ce este negativ în viața noastră sau în lume, să folosim cuvinte care descriu mai catastrofic starea pe care o avem. Sună familiar? Unele dintre cele mai des utilizate descrieri ale stresului cotidian, sunt prin cuvintele FRICĂ și ANXIETATE.

Neuroștiința a demonstrat deja că negativitatea, modul catastrofic de a exprima un gând,  activează creierul nostru emoțional, amigdala și sistemul limbic care încep să descarce cortisol. Gândurile negative încetinesc capacitatea de coordonare a creierului nostru, fiindu-i mai dificil să găsească soluții și să fie creativ, alterând memoria, capacitatea de control a impulsurilor și emoțiile. Așa ajungem să simțim tensiune, alertă, ca și cum un pericol iminent urmează să se întâmple.

Este important să cunoaștem diferența dintre frică și anxietate. Etichetând corect stările noastre psihologice, putem verbaliza acurat emoția pe care o trăim iar astfel, în cazul în care avem nevoie de ajutor, putem ști exact când este momentul potrivit să căutăm un psiholog online sau față în față. Mai multe despre momentul potrivit solicitării ajutorului, găsești aici.

Mintea noastră este construită să ne apere de pericole și să ne asigure supraviețuirea. În trecut, când strămoșii noștri ieșeau din peșteră și vedeau în fața lor un tigru, iar pe cer un superb răsărit, erau atenți mai întâi la tigru pentru că altfel ar fi putut fi devorați. Pentru a-și transmite genele mai departe, era nevoie ca ei să fie atenți și să se ferească de pericole. O regulă esențială în sălbăticie era: Ai grijă să nu devii prânzul cuiva! Frica era adaptativă, iar creierul nostru s-a dezvoltat în aceste condiții.

În prezent, vremurile nu mai sunt nici pe departe, la fel de periculoase, însă creierul nostru le poate interpreta în felul acesta.

Frica este o emoție care se declanșează atunci când suntem în pericol real, când amenințarea este prezentă sau imediată. Să ne gândim că traversăm strada pe trecerea de pietoni și dintr-o dată, se îndreaptă cu viteză o mașină spre noi. Ce facem? Ne tragem înapoi, rapid, pentru a evita un impact cu mașina. Până să ne retragem, creierul nostru detectează pericolul și face posibil răspunsul de fugă.

Ce facem dacă, pe stradă, un hoț dă semne că vrea să ne ia geanta? Ținem geanta strâns sau, dacă avem neșansa să ne fie furată, strigăm tare: Opriți hoțul! În aceste situații se declanșează frica, o reacție la o amenințare imediată, de tipul aici și acum care cere o acțiune rapidă, de tipul fugă sau luptă. Creierul nostru declanșează automat această reacție, ea apărând instant pentru a ne proteja, pentru a ne salva.

În anxietate, spre deosebire de frică, pericolul nu este cert, ci este potențial; noi anticipăm că ceva grav se poate întâmpla.

Să ne gândim acum la exemplele de mai sus.

Dacă am trecut pe trecerea de pietoni și o mașină m-a accidentat, nerespectând regulile de circulație și știu că urmează să plec în orașul aglomerat, să traversez pe o trecere de pietoni, încă de acasă inima începe să îmi bată cu putere, simt deja tensiune, parcă încep să transpir și să mă gândesc că e periculos să traversez pe acolo, poate ar fi mai bine să ramân acasă… aici vorbim despre anxietate.

Dacă am fost pe stradă, ziua și un hoț a încercat să-mi ia geanta, iar acum sunt acasă, mă simt agitat la gândul că trebuie să ies din nou și evit să ies, vorbim despre anxietate.

În cazul anxietății, amenințarea este mai degrabă o anticipare decât un fapt. Eu anticipez că voi fi lovit de mașină sau că hoțul îmi va fura geanta. Dar care este probabilitatea să se întâmple acest lucru, astfel încât eu să evit să ies din casă?

Mai mult decât atât, dacă în cazul fricii acționăm imediat pentru a evita pericolul, în anxietate nu putem acționa instant. Ea este o stare accentuată de neliniște care poate să ducă la o dispoziție negativă aproape continuă. Prin urmare, anxietatea constituie o problemă îngrijorătoare pentru persoanele care apelează la tratament, acuzând o stare intensă de neliniște sau de agitație, care le provoacă suferință și are o influență negativă asupra existenței lor zilnice. În aceste situații, este foarte important să cerem ajutor de specialitate.

 Câteva exemple:

• Copilul face febră mare, se simte slăbit, nu se poate ridica din pat. Părintele se poate gândi: Oare e ceva grav? Dacă ajunge la spital? Dacă face complicații?

•  Studentul care urmează să dea un examen dificil se întreabă: Oare o să mă descurc? Dacă nu îl iau? Ce vor spune părinții? Oare o să repet anul?

•  Urmează să luăm o rată pentru o casă. Putem să ne întrebăm: Ne permitem să o plătim? Dacă rămânem fără serviciu, ce se întâmplă cu ea? O să rămânem fără casă?

În aceste situații trăim anxietate, deoarece pericolul este incert, se afla undeva în viitor. Nu știm sigur dacă se va întâmpla ceva neplăcut sau grav, dar anticipăm acest lucru și identificăm o stare de neliniște. Această stare se trăiește cu tot corpul: inima ne bate cu putere, respirația se poate accelera, mușchii devin încordați, simțim nod în gât sau în stomac.

Iată cum putem distinge dacă ceea ce trăim este anxietate și nu frică, precum și întrebările pe care ni le putem adresa:

1. Facem o presupunere falsă cu privire la un potențial pericol – Evaluez greșit amenințarea?

2. Nu mai funcționăm adecvat – Nu mai fac față unor situații?

3. Starea persistă mai mult timp – Starea mea este prezentă de mult timp?

4. Apare starea în absența oricărui stimul – Am alarme false?

5. Hipersensibili la stimuli, spre deosebire de alți oameni – Sunt mai sensibil la stimuli decât alți oameni?

O anumită doză de anxietate este benefică. Vi s-a întâmplat vreodată să mergeți la un examen și să aveți emoții, însă să nu fiți panicați? Înainte de un test important, o doză moderată de anxietate ne ajută să ne pregătim. Dacă am fi foarte relaxați, nu ne-am mobiliza să învățăm. Ne îngrijorăm dacă vom avea timp să învățăm și ne facem un plan de lucru pe care îl urmăm.

O anxietate moderată ne mobilizează să facem controale medicale anuale. În felul acesta prevenim o serie de boli. Un nivel moderat de alertă ne ajută să ajungem la timp le serviciu, să ne îndeplinim responsabilitățile.

Anxietatea poate deveni problematică atunci când:

1. estimăm un pericol eronat: este firesc să ne temem dacă vedem gonind spre noi un rottweiler scăpat din lesă mârâind, însă nu e firesc să ne temem la fel de tare la apariția unui pudel ținut în lesă de stăpân. Putem vorbi în cazul acesta de o fobie de câini.

2. nu mai putem funcționa normal sau facem activitățile cu foarte mare dificultate. Sunt situații în care persoana nu mai iese din casă, nu poate merge la serviciu, nu își poate face cumpărăturile. Vorbim de tulburări atunci când anxietatea produce suferință mare persoanei, are efecte asupra muncii și a relațiilor acesteia. Oamenii cu probleme de anxietate spun că sunt mereu în alertă, le este dificil sau imposibil să se relaxeze, au probleme cu somnul, au randament scăzut la serviciu, nu se pot bucura de viață și trăiesc cu greu în prezent. De asemenea, pot avea îngrijorări exagerate, gânduri sau scenarii cumplite despre ce s-ar putea întâmpla și tendința de a evita situații pe care le anticipează ca fiind periculoase.

Așadar, frica ne salvează, este acea voce interioară care ne spune să fim prudenți.

Anxietatea, în doza potrivită, ne face să performăm la un nivel la care, fără implicare emoțională, nu am reuși. Dar când depășește acest nivel, se transformă într-o stare care ne încurcă, ne îngheață, ne face să evităm viața, până la urmă. În acest caz, este bine să apelăm la ajutor specializat. Mai multe despre cum știu să îmi aleg psihologul potrivit, găsești aici.

Pentru a face diferența dintre frică și anxietate, este important să fim atenți la noi, la starea noastră emoțională, în diferite situații. În felul acesta, putem să aflăm mai multe despre momentele noastre dificile și să facem un prim pas în gestionarea lor. Dacă ești curios să afli ce se întâmplă într-un cabinet psihologic, te invităm să citești mai multe aici. 

În cazul în care, în urma parcurgerii acestui material, ai constatat că ai anxietate, te invităm să citești mai multe informații aici.

Terapia cognitiv-comportamentală dispune de cele mai bune protocoale de intervenție în toate tulburările de anxietate. Poți afla mai multe aici.

Te-ai decis să începi ședințele de psihoterapie? Te invităm să ne scrii un email iar noi îți vom răspunde în timp cât mai scurt aici.

Dacă nu știi exact unde se încadrează starea sau problema ta, nu ezita să ne contactezi aici,  iar noi te ajutăm cu lămuririle necesare.

Sperăm că aceste informații ți-au fost de folos. Te așteptăm din nou pe site-ul nostru sau dacă preferi, ne poți urmări activitatea și aici:

• https://www.facebook.com/mindpowerclinic.ro/?_rdc=1&_rdr
• https://www.instagram.com/mindpower_clinic/
• https://www.youtube.com/channel/UCnENcHWOKaZ38o68An47aBw
• https://twitter.com/Isecosan

Mintea ta este Puterea ta!

Adela Loth & Adina Flueraș

Psihoterapeuți MindPower Clinic