Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de stresul cronic la locul de muncă sau în alte domenii ale vieții. Acest fenomen a fost recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2019 și este descris în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11) ca un sindrom legat de contextul ocupațional. Burnout-ul se manifestă prin trei componente principale:

1. Epuizare emoțională – sentimentul constant de oboseală, lipsă de energie și motivație.
2. Depersonalizare – dezvoltarea unei atitudini cinice sau detașate față de locul de muncă sau față de persoanele din jur.
3. Scăderea performanței profesionale – sentimentul de ineficiență și incapacitate de a face față sarcinilor zilnice.

Simptomatologia burnout-ului include, de asemenea, tulburări de somn, iritabilitate, probleme de concentrare și, în cazuri severe, stări depresive. Este important de subliniat că burnout-ul nu este doar o stare temporară de oboseală, ci un fenomen complex, cu potențial de a afecta sănătatea mintală pe termen lung.

La nivel global, burnout-ul devine din ce în ce mai comun în diverse sectoare. Un studiu realizat de Gallup în 2019 a arătat că aproape 23% dintre angajați se confruntă frecvent cu burnout, iar 44% au declarat că au avut ocazional astfel de experiențe. Cele mai afectate sectoare includ sănătatea, educația și tehnologia, unde presiunea constantă și volumele mari de muncă generează un risc crescut pentru dezvoltarea acestui sindrom. În Europa, aproximativ 30% dintre angajați se confruntă cu stres ocupațional, unul dintre factorii principali care conduc la burnout.

Cum ajung oamenii să se sinucidă în contextul burnout-ului?

Burnout-ul sever poate evolua către depresie, anxietate și alte tulburări mintale care, în absența intervenției, pot conduce la gânduri suicidare. Persoanele care suferă de burnout experimentează deseori o pierdere a sensului în viață, o lipsă de speranță și un sentiment profund de neputință, toate acestea fiind factori de risc pentru suicid.

Patologiile psihiatrice asociate frecvent cu suicidul includ depresia majoră, tulburarea bipolară, tulburările de anxietate și tulburările de personalitate. Dintre acestea, depresia majoră are cea mai mare incidență în cazurile de suicid. În multe situații, burnout-ul cronic poate conduce la depresie, iar lipsa suportului adecvat poate face ca persoana afectată să considere sinuciderea ca fiind singura soluție pentru a pune capăt suferinței. Aproximativ 700.000 de oameni mor anual prin sinucidere la nivel global.

Legătura dintre burnout și suicid

Există o legătură clară între burnout și creșterea riscului de suicid. Burnout-ul nu doar că afectează funcționarea zilnică și sănătatea mentală, dar creează și un teren propice pentru dezvoltarea unor tulburări mai grave, cum ar fi depresia și anxietatea, care sunt direct corelate cu riscul de suicid. Studiile recente arată că burnout-ul prelungit poate duce la un sentiment de izolare, care crește vulnerabilitatea la suicid, mai ales în absența sprijinului social sau profesional.

Studii recente despre burnout și riscul de suicid

1. Într-o meta-analiză publicată anul acesta, cu obiectivul de a examina legătura dintre ideația suicidară și sindromul de burnout, cercetătorii au explorat o gamă variată de experiențe legate de stresul din mediul academic sau profesional, care pot intensifica gândurile sau comportamentele suicidare. Douăzeci și unu de eșantioane au îndeplinit criteriile de eligibilitate pentru a fi incluse în analiză. Rezultatele au arătat o relație semnificativă între ideația suicidară și burnout, iar tipul de burnout (profesional, academic și parental) s-a dovedit a fi cea mai importantă variabilă moderatoare. Burnout-ul profesional a avut cea mai scăzută corelație, urmat de burnout-ul academic și parental. Aceste constatări sugerează importanța dezvoltării unor instrumente pentru evaluarea ideației suicidare în contextul mediului de muncă, parental și academic, precum și a unor programe psihoeducaționale pentru gestionarea stresului.
2. Într-un alt studiu publicat anul trecut în Frontiers, care a avut ca scop identificarea modului în care burnout-ul și ideația suicidară sunt legate în rândul angajaților din diverse profesii, și dacă depresia afectează această legătură. Acest studiu transversal a demonstrat că dimensiunea de epuizare a burnout-ului, dar nu și dimensiunea de cinism, a fost asociată cu ideația suicidară la angajați. Asociația dintre epuizare și ideația suicidară a fost semnificativă atât la angajații cu depresie, cât și la cei fără depresie.

Burnout-ul este un fenomen real și cu consecințe severe, care nu ar trebui ignorat. Simptomele acestuia – epuizarea emoțională, depersonalizarea și scăderea performanței – sunt semne clare că o persoană se află în pericol. Importanța politicilor de sănătate mintală în organizații nu poate fi subestimată. Aceste politici nu doar că ajută la prevenirea burnout-ului, dar pot salva vieți.

Ghid pentru recunoașterea burnout-ului

Pentru cei care cred că ar putea suferi de burnout:

• Simțiți că sunteți constant epuizat, chiar și după perioade de odihnă?
• Observați o scădere semnificativă a productivității și motivației la locul de muncă?
• Aveți sentimente negative și cinice legate de munca dvs. sau de colegi?
• Vă este greu să vă concentrați sau să luați decizii?

Dacă răspunsul este „da” la majoritatea acestor întrebări, este posibil să suferiți de burnout. Este important să căutați sprijin din partea unui specialist în sănătate mintală și să luați măsuri pentru a vă proteja sănătatea mentală.

Pentru cei din jur:

• Fiți atenți la colegii care par mereu obosiți sau retrași.
• Observați dacă cineva a devenit brusc cinic sau detașat față de muncă.
• Dacă un coleg sau prieten își pierde frecvent concentrarea sau devine ineficient, ar putea fi un semn de burnout.

În cazul în care observați aceste semne la cineva apropiat, încercați să deschideți o discuție într-un mod empatic și să-i sugerați să caute ajutor profesional. Să fii alături de cineva într-un moment dificil poate face diferența între viață și moarte.

Burnout-ul nu este doar o problemă a productivității scăzute, ci poate deveni o problemă de sănătate mintală gravă, ce poate duce chiar la sinucidere. Este esențial să fim conștienți de acest fenomen și să acționăm înainte ca el să aibă consecințe tragice. Recunoașterea semnelor și intervenția timpurie sunt cheia pentru a proteja viața și sănătatea celor din jurul nostru.

Ica Secoșan, PhD

1. Esparza-Reig, Javier & Julián, Martín. (2024). Association between suicidal ideation and burnout: A meta-analysis. Death Studies. 1-12. 10.1080/07481187.2023.2300064. Link: https://www.researchgate.net/publication/377186764_Association_between_suicidal_ideation_and_burnout_A_meta-analysis

2. Dae Jong , & all . (2023). Examining the links between burnout and suicidal ideation in diverse occupations (2023). Frontiers in Public Health. Link: https://www.frontiersin.org/journals/public-health/articles/10.3389/fpubh.2023.1243920/full