Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai utilizate și studiate metode de psihoterapie din lume, având la bază un fundament solid de cercetări științifice și o evoluție constantă în ultimele decenii. Originile sale pot fi găsite în anii 1960, când psihologul american Aaron T. Beck a pus bazele acestei abordări terapeutice, în urma cercetărilor sale asupra depresiei. Beck a observat că pacienții săi aveau un mod disfuncțional de a gândi, având tendința de a interpreta evenimentele din viața lor într-o manieră negativă și distorsionată. Astfel, el a dezvoltat un model terapeutic bazat pe ideea că gândurile influențează emoțiile și comportamentele, iar modificarea gândurilor disfuncționale poate duce la îmbunătățirea stării emoționale și comportamentale.

Pe parcursul anilor, terapia cognitiv-comportamentală a evoluat și a fost împărțită în mai multe „valuri”. Primul val a fost dominat de terapiile comportamentale, care puneau accent pe modificarea comportamentelor observabile prin tehnici de condiționare. Al doilea val a adus în prim-plan terapia cognitivă, inițiată de Beck, care a subliniat importanța gândurilor și credințelor disfuncționale în apariția și menținerea tulburărilor psihologice. În anii 1990, a apărut al treilea val al terapiei cognitiv-comportamentale (TCC), care include tehnici de mindfulness, acceptare și terapii orientate spre dezvoltarea flexibilității psihologice, cum ar fi Terapia de Acceptare și Angajament (ACT) și Terapia Dialectic-Comportamentală (DBT).

Această evoluție a făcut ca terapia cognitiv-comportamentală să devină una dintre cele mai eficiente și versatile forme de tratament psihologic pentru o gamă largă de afecțiuni psihice.

Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală pentru anxietate?

Anxietatea este una dintre cele mai comune tulburări de sănătate mentală și se manifestă printr-o stare de teamă sau îngrijorare excesivă față de evenimente viitoare. În CBT, anxietatea este privită ca rezultatul unei serii de gânduri distorsionate și credințe iraționale despre pericolele din mediul înconjurător sau despre capacitatea individului de a face față acestor pericole.

Unul dintre cele mai importante mecanisme ale CBT în tratarea anxietății este restructurarea cognitivă, care presupune identificarea și modificarea acestor gânduri negative automate. De exemplu, o persoană cu anxietate socială poate avea gânduri precum „toată lumea mă va judeca” sau „voi face o impresie proastă”. Prin tehnici CBT, pacientul învață să conteste aceste gânduri și să le înlocuiască cu unele mai realiste și pozitive.

Un alt element cheie al terapiei cognitiv-comportamentale pentru anxietate este exercițiul de expunere gradată, prin care individul este expus treptat situațiilor care îi provoacă anxietate, într-un mod controlat și sigur, pentru a învăța că aceste situații nu sunt la fel de periculoase cum le percepe inițial.

Un studiu recent, publicat de Sari Goldstein Ferber și Jeffrey S. Mohlman în 2021 în jurnalul Cognitive Therapy and Research, a arătat că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este extrem de eficientă în reducerea simptomelor de anxietate generalizată, cu îmbunătățiri semnificative observate la 78% dintre participanții la studiu. De asemenea, un alt studiu publicat în 2020 de Stephanie Rubel în Journal of Anxiety Disorders a confirmat că CBT este mai eficientă decât tratamentele medicamentoase în tratarea anxietății sociale pe termen lung.

Terapia cognitiv-comportamentală și depresia

Depresia este o altă patologie larg răspândită, caracterizată printr-o stare persistentă de tristețe, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite și o scădere semnificativă a energiei. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este adesea considerată „standardul de aur” în tratarea depresiei, fiind una dintre cele mai bine studiate și eficiente intervenții terapeutice.

În cadrul CBT, depresia este adesea alimentată de gânduri negative automate, denumite și distorsiuni cognitive, care includ catastrofarea, gândirea alb-negru și personalizarea. Prin restructurarea acestor distorsiuni cognitive, pacienții învață să recunoască și să conteste gândurile negative care contribuie la starea lor depresivă. Totodată, CBT implică și activarea comportamentală, o tehnică prin care pacienții sunt încurajați să participe activ la activități care le aduc plăcere și sens, pentru a contracara efectele retragerii sociale și inactivității, comune în depresie.

Un studiu publicat în 2019 de David J. A. Dozois și Aaron Beck în Clinical Psychology Review a arătat că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) reduce semnificativ simptomele depresiei, chiar și la pacienții cu depresie rezistentă la tratament. Tot în 2019, Paul Salkovskis a publicat un studiu în Behaviour Research and Therapy, care a evidențiat că CBT are efecte de lungă durată în prevenirea recăderilor depresive, fiind mai eficientă decât tratamentele medicamentoase singure.

Tulburările de somn și terapia cognitiv-comportamentală

Tulburările de somn, inclusiv insomniile, sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor cu probleme de sănătate mentală, dar și în populația generală. Insomnia cronică, în special, poate avea un impact major asupra calității vieții și sănătății generale. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este considerată tratamentul de primă linie pentru această tulburare.

CBT-I se concentrează pe modificarea gândurilor și comportamentelor care contribuie la tulburările de somn. De exemplu, pacienții pot avea gânduri precum „Nu voi reuși niciodată să adorm” sau „Mâine voi fi complet nefuncțional dacă nu dorm bine”. Aceste gânduri pot alimenta o anxietate care împiedică somnul. În CBT-I, pacienții învață să conteste aceste gânduri și să își dezvolte un set de comportamente mai sănătoase legate de igiena somnului, cum ar fi stabilirea unui program regulat de somn și evitarea stimulentelor înainte de culcare.

Un studiu publicat în 2020 de Colleen Carney în Sleep Medicine Reviews a arătat că CBT-I este eficientă în tratarea insomniei cronice, cu rezultate pozitive menținute la 70% dintre pacienți la un an după finalizarea tratamentului. În același an, Jason Ong a publicat un alt studiu în Journal of Clinical Sleep Medicine, în care a demonstrat că CBT-I este eficientă și pentru pacienții care suferă de insomnie comorbidă cu alte tulburări, cum ar fi depresia și anxietatea.

Terapia cognitiv-comportamentală pentru tulburările de personalitate

Tulburările de personalitate sunt afecțiuni psihologice complexe care se manifestă printr-un tipar de gândire, comportament și emoții rigide și disfuncționale. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC), în special abordările din al treilea val, cum ar fi Terapia Dialectic-Comportamentală (DBT), a fost utilizată cu succes în tratarea tulburărilor de personalitate, în special a tulburării de personalitate borderline.

În cazul tulburărilor de personalitate, CBT se concentrează pe schimbarea tiparelor de gândire rigide și comportamentelor autodistructive. Prin tehnici precum reglarea emoțională și tolerarea distresului, pacienții învață să gestioneze mai bine emoțiile intense și impulsurile care le afectează relațiile și viața de zi cu zi.

Un studiu publicat în 2020 de Marsha Linehan, fondatoarea DBT, în Journal of Personality Disorders, a demonstrat eficiența acestei forme de terapie în reducerea comportamentelor suicidare și auto-vătămătoare la pacienții cu tulburare de personalitate borderline. În plus, un alt studiu publicat de Remco van den Bosch în Psychotherapy and Psychosomatics în 2019 a arătat că CBT poate ajuta la reducerea simptomelor disfuncționale și la îmbunătățirea relațiilor interpersonale la pacienții cu tulburări de personalitate.

Alte patologii tratate cu terapie cognitiv-comportamentală

Pe lângă afecțiunile menționate anterior, terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este eficientă și în tratarea altor tulburări, cum ar fi tulburările alimentare, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).

De exemplu, în cazul tulburării obsesiv-compulsive (TOC), CBT utilizează tehnici precum expunerea și prevenirea răspunsului (ERP), prin care pacienții sunt expuși treptat la gândurile sau situațiile care declanșează compulsii, fără a le permite să răspundă prin comportamentele obsesiv-compulsive.

Un studiu publicat în 2021 de Jonathan Abramowitz în Journal of Anxiety Disorders a arătat că CBT, și în special ERP, este considerată tratamentul de primă linie pentru TOC, cu rezultate semnificative obținute la majoritatea pacienților. De asemenea, pentru PTSD, un studiu din 2019 condus de Edna Foa și publicat în JAMA Psychiatry a confirmat eficiența CBT în reducerea simptomelor de traumă și anxietate asociate.

Terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente forme de psihoterapie pentru o gamă largă de tulburări psihice, de la anxietate și depresie, până la tulburările de somn și tulburările de personalitate. Având o bază științifică solidă și o evoluție continuă, această metodă terapeutică va continua să joace un rol esențial în tratamentul problemelor de sănătate mentală și în îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Pe viitor, ne putem aștepta ca terapia cognitiv-comportamentală (CBT) să fie integrată tot mai mult cu tehnologiile moderne, precum aplicațiile de terapie online și inteligența artificială, pentru a aduce un acces mai larg la tratamente eficiente și personalizate. Aceasta va contribui la dezvoltarea continuă a CBT, menținând-o în fruntea metodelor terapeutice eficiente și bazate pe dovezi.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) nu este doar un tratament, ci și un set de abilități valoroase care îți pot transforma viața, oferindu-ți instrumentele necesare pentru a face față provocărilor zilnice și pentru a-ți menține sănătatea mentală pe termen lung.

Ica Secoșan, PhD